Municipiul Edineţ reprezintă centrul administrativ al raionului cu acelaşi nume. În componenţa primăriei municipiului Edineţ intră trei localităţi: oraşul Edineţ, satul Alexăndreni şi satul Gordineştii Noi. Suprafaţa construită a oraşului constituie circa 7.61 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 14.26 km. Orașul Edineț este situat la o distanţă de 8 km de stația de cale ferată Brătuşeni și la 201 km de Chișinău.
Istoria localității
În decursul secolelor localitatea Edineț a fost consemnată în documentele istorice sub diferite denumiri: Vedinți, Iadinți. Prima atestare documentară a localității datează din 15 iunie 1431, cînd Alexandru cel Bun întărea lui Cupcici vornic satele lui, printre care și Vedinți (mai tîrziu numit Edineț). Următoarele documente care se referă la Edineț sunt din secolul XVII. La 20 iulie 1616 Maricuța, fiica lui Cazacul din Plopeni, vinde jumătate din satul Edineț lui Prodan Drăgușescu medelnicer. În 1636 Vasile Lupu întărește lui Pătrașco Ciogolea, fost logofăt, părți din satul Iadinți, primite în urma judecății de la Cazacul și rudele sale. Satul a rămas în proprietatea familiei Ciogolea, iar în anul 1663 Gaftona, dăruiește verei sale, Agafița, partea ei din Edineț. La rîndul ei, Agafița, jupîneasa lui Gavril, fost staroste, vinde lui Prodan Drăgușescu jumătate din satul Edineț. În cele din urmă, Dumitrașcu Drăgușescu comis, urmașul lui Prodan, vinde în 1697 întregul sat Edineț lui Iordache Ruset vistiernicul.
În anul 1870 la Edineț a fost ridicată din piatră biserica Sf.Vasile. Săptămînal la Edineț aveau loc iarmaroce, unde se comercializau cîte 300-500 capete de vite cornute mari, 100-150 oi. Este remarcabil faptul că aici puteau fi găsiți și cai de rasă arabă, aduşi la iniţiativa boierului Vasile Stroescu. Acesta este și fondatorul Școlii Agricole din Brînzeni. Eliza Stroescu, din familia boierilor Stroiescu, a fondat spitalul de la Stolniceni, supravegheat de medicul francez Chauvé.
În anul 1876 la Edineț au fost deschise două școli, una pentru băieți, alta pentru fete. În anii 20 ai secolului XX la Edineț funcționau o biserică ortodoxă, una lipovenească și 17 sinagogi. Dezvoltarea economică a orașului este susținută de activitatea cooperativei agricole, a 40 de cîrciume, două mori cu aburi, o fabrică de ulei, etc. În anii ”30 ai secolului XX la Edineț funcționează poșta, telegraful și stația de telefoane; serviciile medicale sunt acordate de doi medici particulari, cinci dentişti, un agent sanitar, o moaşă comunală, un medic de plasă, o farmacie.
După formarea RSSM, la 11 noiembrie 1940 Edineț devine centru raional. În perioada sovietică la Edineț funcționau uzinele de conserve, vin, produse lactate, de prelucrare a lemnului, etc. În anul 1989 populația localității constituia 19 600 oameni.
Resurse naturale
La nord-vest de oraș iese la suprafaţă complexul de șisturi silurene şi gresii dezagregate. Tot aici se găseşte un sector compact de șisturi argiloase de culoare brună. De asemenea în apropierea oraşului se întîlnesc calcare silicoase.
Suprafaţa actuală a orașului Edineţ (intravilan şi extravilan) constituie 6365,9 ha, dintre care:
• teren arabil – 3604,3 ha;
• livezi şi vii – 181,6 ha;
• teren aferent construcţiilor – 597,3 ha;
• terenurile fondului silvic – 922,5 ha;
• păşuni – 527 ha;
• bazine acvatice – 306,3 ha.
Economia locală
Pe teritoriul orașului activează:
— 12 întreprinderi industriale dintre care:
• puncte de prelucrare a producţiei agricole – 1;
• mori – 4;
• oloiniţe – 4;
• brutării – 3;
• întreprinderi din industria uşoară – 1;
— 452 întreprinderi comerciale dintre care:
• magazine – 406;
• restaurante – 4;
• baruri – 25;
• cafenele, cantine – 2;
• staţii de alimentare cu combustibil – 10;
• altele – 5.
— 3 întreprinderi din domeniul construcţiilor;
— 3 întreprinderi servicii de transport;
— 16 întreprinderi prestatoare de servicii dintre care:
• servicii de reparaţie auto – 5;
• reparaţii electrocasnice – 3;
• frizerii – 4;
• tîmplării – 4;
— 4 puncte de achiziţionare a producţiei animaliere;
— 2 staţii tehnologice de maşini;
Infrastructura de suport în business – 22 agenți economici, dintre care:
• bănci comerciale – 11;
• organizaţii de microfinanţare – 2;
• asociaţii de economie şi împrumut – 2;
• centre de consultanţă şi instruire – 3;
• camere de comerţ şi industrie – 1;
• hoteluri – 4.
Sfera socială
Pe teritoriul orașului activează:
• Liceul „Mihai Eminescu”;
• Liceul „Pantelimon Halippa”;
• Liceul „Dimitrie Cantemir”;
• Gimnaziul „V.Suhomlinski”;
• Școala sportivă;
• Școala de muzică şi de arte plastice;
• Spitalul;
• Centrul medicilor de familie;
• 12 Organizații obștești.
Populația
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia orașului constituia 15624 de oameni, dintre care 46.62% erau bărbaţi și 53.38% – femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 56.82% – moldoveni, 17.17% – ucraineni, 21.72% – ruşi, 0.15% – găgăuzi, 0.24% – bulgari, 0.12% – evrei, 0.07% – polonezi, 3.14% – ţigani, 0.58% – alte etnii. În Edineţ au fost înregistrate 5722 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.